Dance among the Urban Gypsies of Romania
1984; Cambridge University Press; Volume: 16; Linguagem: Romeno
10.2307/768204
ISSN2304-3857
Autores Tópico(s)Diversity and Impact of Dance
ResumoDansul la tiganii din mediul urban, din Romania In zilele noastre multi tigani din Romania locuiesc in marile orase, cum ar fi Bucurestiul, de exemplu. Cei mai multi vorbesc numai romineste Si au contacte sporadice (unii nu au de loc) cu tiganii nomazi. Muzica este una din ocupatiile importante acceptate si practicate de aceastl categorie a populatiei urbane. Muzica lautareascd, cfntecul lautaresc, cintecul de petrecere, si cintecul de pahar sint forme care pot fi puse in legiturg cu tiganii din mediul urban, fiind utilizate cu ocazia unor festivithti ori la petreceri. Aceste forme par sa se fi dez- voltat din combinarea mai multor elemente; forme de dans $i ritmuri provenite din tiparele muzicii populare romineSti, tipuri melodice gi forme izvorite din imbinarea tipurilor turcesti (makam), tipuri populare grecepti $i tiprui melodice populare romineSti, un sistem armonic ingenios preluat din traditia vest-etwropean~ si un stil de ornamentare $i de inter- pretare influentat de tipurile muzicii si dansurilor tiganilor nomazi. Cel mai frecvent tip de dans este hora. Sirba si alte forme apar cu o mai micA frecventa. Ritmul horei tiggnesti este in mod evident modelat dups cel al dansului popular romafiesc cu acelasi nume. Ea este,' de obicei, dansati individual, intr-un stil mai liber, improvizatoric. Acest tip de hors este cunoscut, de altfel, si in mediile rominesti din Cimpia Dungrii sub numele de: de unu singur. Dansurile rituale la tiganii din mediul urban au dispgrut, desi Hora dupa nunta i Hora de dimineatl se mai interpreteazA $i azi, dar in afara contextului ritual propriu-zis. Un alt dans, multi vreme asociat cu repertoriul tiganilor din Romania, tanana-ua, a disptrut, se pare. Unicul tip de dans care mai supravietuieste cu adevarat se numeste manea si este practicat de femei. Conducindu-ne dupa evidenta formei, tipului si a repertoriului putem admite cA originea dansului contemporan si a muzicii de dans la tiganii din mediul orbsenesc, din Romania, se ggseSte in mahalalele marilor orase de la sfirsitul perioadei fanariote si, mai cu seams, in cele ale oraselor din ultima parte a secolului al XIX-lea si inceputul secolului nostru. Cu toate cl se pot constata multe puncte distincte de similitudine cu vechea muzicl popularg din Pireu (Grecia) si Istambul (Turcia), formele Romaina sint alcttuite dintr-o imbinare de elemente care au putut apare numai in RomSnia. Rezultatul final este cl stilul insuSi este, in mod esential, rominesc in caracter. This content downloaded from 157.55.39.173 on Sun, 10 Apr 2016 05:09:34 UTC All use subject to http://about.jstor.org/terms GARFIAS GYPSIES OF ROMANIA / 95 Photo #1-The Romanian Hora in 1837 near Bucure?ti showing a Gypsy taraf or tachim providing the music for a group of soldiers dancing in the peasant style. After Auguste Raffet: Ronde Valaque execut~e par des Tsiganes et danses par les musiciens du 2-e reg. chez le Prince Ghika, Ghospodar de Valachie, Boukarest. 16 juillet 1837. pl.XVIII Voyage executh en 1837 sous la direction de M. Anatole de Demidoff. Paris: Bourdin, 1840. Courtesy of the Biblioteca Academiei R.S. Romina. Photo #2-Village hora with music provided by a Gypsy taraf. From Charles Doussault. l'Illustration-l'Album moldo-valaque ou guide politique et pittoresque a travers les Prin- cipautes du Danube. Paris: 1849. Courtesy of the Biblioteca Academiei R.S. Romana. This content downloaded from 157.55.39.173 on Sun, 10 Apr 2016 05:09:34 UTC All use subject to http://about.jstor.org/terms 96 / 1984 YEARBOOK FOR TRADITIONAL MUSIC Photo #3-Undated photograph of Roma- nian tachim. The combination of violin, nai or muscal, and cobza was standard during the 19th century as was the use by Gypsy musicians of the long Turkish robes. Biblioteca Academiei R.S. Rom na. Photo #5-Romanian musicians at the Paris International Exposition of 1889. From 1'1- lustration. October 12, 1889. Biblioteca Academiei R.S. Romina. Photo #4-The taraf of the famous lautar Ochialbi, first on the right, from a watercolor of 1860 by Carol Popp de Szathmary. Biblioteca Academiei R.S. Romana. ::l.--:-ir-l-r::!i-i::::::: :::::: ::::: : :: I:::':ril:l.:::I:-:_::_:::: :::: ::: :::: : ::: : : :::l:::i::? .:'::llr:lil::ili::ili::: ::::::::-:-: :::::?: :::::::_ --::::::::::::::::::: :::.::.::::::::::::: :::::::: L.:_i:-'lil:::l:l---: :-::::::: :::::-: -::?::::::::::::::::::::::::::::: :-:-::-:.-......... ..':. :::::: -::::: L:::::::::i::: Ijidi This content downloaded from 157.55.39.173 on Sun, 10 Apr 2016 05:09:34 UTC All use subject to http://about.jstor.org/terms
Referência(s)